15. Adevărat vă spun: Oricine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, nicidecum nu va intra în ea.
16. Şi luându-i în braţe, şi-a pus mâinile peste ei şi i-a binecuvântat.
17. Şi după ce a ieşit la drum, a venit unul alergând şi a îngenuncheat înaintea lui şi l-a întrebat: Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţă eternă?
18. Iar Isus i-a spus: De ce mă numeşti bun? Nimeni nu este bun decât unul, adică, Dumnezeu.
19. Poruncile le cunoşti: Să nu comiţi adulter, Să nu ucizi, Să nu furi, Să nu aduci mărturie falsă, Să nu înşeli, Să onorezi pe tatăl tău şi pe mama ta.
20. Iar el a răspuns şi i-a zis: Învăţătorule, toate acestea le-am păzit din tinereţea mea.
21. Atunci Isus, privindu-l, l-a iubit şi i-a spus: Un lucru îţi lipseşte; du-te, vinde orice ai şi dă săracilor şi vei avea tezaur în cer; şi ridicând crucea, vino şi urmează-mă.
22. Iar el s-a întristat la acel cuvânt şi a plecat mâhnit, pentru că avea multe averi.
23. Şi Isus uitându-se împrejur, le-a spus discipolilor săi: Cât de greu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu cei ce au bogăţii.
24. Şi discipolii au fost înmărmuriţi la cuvintele lui. Iar Isus răspunde din nou şi le zice: Copii, cât de greu este pentru cei ce se încred în bogăţii să intre în împărăţia lui Dumnezeu.
25. Este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decât să intre un om bogat în împărăţia lui Dumnezeu.
26. Şi au fost înmărmuriţi peste măsură, spunând între ei: Atunci cine poate fi salvat?