39. Priviţi mâinile mele şi picioarele mele că sunt eu însumi; pipăiţi-mă şi vedeţi, pentru că un duh nu are carne şi oase, cum mă vedeţi pe mine că am.
40. Şi după ce a vorbit astfel, le-a arătat mâinile şi picioarele.
41. Iar în timp ce ei încă nu credeau de bucurie, şi se minunau, le-a spus: Aveţi aici ceva de mâncare?
42. Şi i-au dat o bucată de peşte fript şi de fagure de miere.
43. Şi a luat şi a mâncat înaintea lor.
44. Apoi le-a spus: Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am vorbit pe când încă eram cu voi, că trebuie să fie împlinite toate care au fost scrise în legea lui Moise şi profeţi şi psalmi, referitor la mine.
45. Atunci le-a deschis mintea ca să înţeleagă scripturile.
46. Şi le-a spus: Astfel este scris şi astfel se cuvenea să sufere Cristos şi să învie dintre morţi a treia zi,
47. Şi pocăinţa şi iertarea păcatelor să fie predicate în numele lui printre toate naţiunile, începând de la Ierusalim.
48. Iar voi sunteţi martori ai acestor lucruri.
49. Şi, iată, eu trimit promisiunea Tatălui meu peste voi; dar voi, rămâneţi în cetatea Ierusalim până când veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.
50. Iar el i-a dus afară până spre Betania şi şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat.
51. Şi s-a întâmplat, în timp ce el îi binecuvânta, că s-a îndepărtat de ei şi a fost luat sus la cer.
52. Şi ei i s-au închinat şi s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
53. Şi erau tot timpul în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.