22. Mai mult, chiar anumite femei dintre noi ne-au înmărmurit, fiind dis-de-dimineaţă la mormânt;
23. Şi negăsindu-i trupul, au venit, spunând că au văzut şi o viziune de îngeri, care spuneau că el este viu.
24. Şi unii dintre cei ce erau cu noi, s-au dus la mormânt şi au găsit chiar aşa cum au spus femeile; dar pe el nu l-au văzut.
25. Atunci el le-a spus: O, neînţelepţilor şi înceţi cu inima în a crede toate cele ce profeţii au vorbit;
26. Nu trebuia Cristos să sufere acestea şi să intre în gloria sa?
27. Şi începând de la Moise şi de la toţi profeţii, le-a explicat în toate scripturile cele referitoare la el însuşi.
28. Şi s-au apropiat de satul unde mergeau; şi el s-a făcut că doreşte să meargă mai departe.
29. Dar l-au constrâns, spunând: Rămâi cu noi, pentru că este spre seară şi ziua este trecută. Şi a intrat să rămână cu ei.
30. Şi s-a întâmplat pe când el şedea la masă cu ei, că a luat pâine şi a binecuvântat-o şi a frânt şi le-a dat.
31. Şi ochii lor au fost deschişi şi l-au cunoscut; şi el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
32. Şi au spus unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, în timp ce ne vorbea pe drum şi în timp ce ne deschidea scripturile?
33. Şi s-au sculat în ora aceea şi s-au întors la Ierusalim şi au găsit pe cei unsprezece adunaţi împreună, şi pe cei ce erau cu ei,