Vechiul Testament

Noul Testament

Luca 23:39-48 Fidela 2013 (RFB13)

39. Iar unul dintre răufăcătorii atârnaţi îl defăima, spunând: Dacă tu eşti Cristos, salvează-te pe tine însuţi şi pe noi.

40. Dar celălalt, răspunzând, l-a mustrat, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, pentru că eşti sub aceeaşi condamnare?

41. Şi noi, într-adevăr, pe drept; fiindcă primim răsplata cuvenită faptelor noastre; dar acest om nu a făcut nimic incorect.

42. Iar el i-a spus lui Isus: Doamne, aminteşte-ţi de mine, când vii în împărăţia ta.

43. Şi Isus i-a spus: Adevărat îţi spun: Astăzi vei fi cu mine în paradis.

44. Şi era cam pe la ora a şasea şi a fost întuneric peste toată țara, până la ora a noua.

45. Şi soarele s-a întunecat şi perdeaua templului s-a rupt prin mijloc.

46. Şi după ce Isus a strigat cu voce tare, a spus: Tată, în mâinile tale îmi încredinţez duhul; şi, spunând astfel, şi-a dat duhul.

47. Şi centurionul, când a văzut ce se făcuse, a glorificat pe Dumnezeu, spunând: Într-adevăr, acesta a fost un om drept.

48. Şi toţi oamenii, care s-au adunat la acea privelişte, văzând cele ce se făcuseră, bătându-şi piepturile s-au întors.

Citiți capitolul complet Luca 23