36. Nici nu vor putea muri de atunci încolo; fiindcă sunt egali cu îngerii; şi sunt copiii lui Dumnezeu, fiind copiii învierii.
37. Dar că morţii sunt înviaţi, chiar Moise a arătat la rug, când numeşte pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob.
38. Fiindcă el nu este un Dumnezeu al morţilor, ci al celor vii; fiindcă toţi trăiesc pentru el.
39. Atunci unii dintre scribi, răspunzând, au zis: Învăţătorule, bine ai spus.
40. Iar după aceea nu au mai cutezat să îl întrebe nimic.
41. Iar el le-a spus: Cum spun ei: Cristos este fiul lui David?
42. Şi însuşi David spune în cartea Psalmilor: Domnul a spus Domnului meu: Şezi la dreapta mea,
43. Până fac pe duşmanii tăi sprijinul piciorului tău.
44. David într-adevăr îl numeşte Domn; cum este el atunci fiul lui?
45. Atunci, în auzul întregului popor a spus discipolilor săi:
46. Păziţi-vă de scribii care doresc să se plimbe în robe lungi şi iubesc saluturile în pieţe şi scaunele de frunte în sinagogi şi locurile de onoare la ospeţe;
47. Care devorează casele văduvelor şi de ochii lumii fac rugăciuni lungi; aceştia vor primi mai mare damnare.