14. Dar oricine bea din apa ce i-o voi da eu, nicidecum nu va mai înseta niciodată; dar apa ce i-o voi da, va fi în el o fântână de apă, ţâşnind în viaţă veşnică.
15. Femeia i-a spus: Domnule, dă-mi această apă, ca nici să nu mai însetez, nici să nu mai vin aici să scot.
16. Isus i-a spus: Du-te, cheamă pe soţul tău şi vino aici.
17. Femeia a răspuns şi a zis: Nu am soţ. Isus i-a spus: Bine ai zis: Nu am soţ;
18. Pentru că cinci soţi ai avut şi acela pe care îl ai acum nu este soţul tău; în aceasta ai spus adevărat.
19. Femeia i-a spus: Domnule, îmi dau seama că eşti profet.
20. Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte; şi voi spuneţi că în Ierusalim este locul unde ar trebui să se închine oamenii.
21. Isus i-a spus: Femeie, crede-mă, vine timpul, când nici pe muntele acesta, nici chiar în Ierusalim, nu vă veţi închina Tatălui.
22. Voi vă închinaţi la ceea ce nu ştiţi, noi ştim la ce ne închinăm; fiindcă salvarea este de la iudei.
23. Dar vine timpul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă Tatăl caută astfel de oameni să i se închine.
24. Dumnezeu este un Duh; şi cei ce i se închină, trebuie să i se închine în duh şi în adevăr.
25. Femeia i-a spus: Ştiu că vine Mesia, care se numeşte Cristos; când va veni el, ne va spune toate lucrurile.
26. Isus i-a spus: Eu, cel care vorbeşte cu tine, sunt acela.
27. Şi la aceasta, au venit discipolii lui şi se minunau că vorbea cu femeia, totuşi nimeni nu a spus: Ce cauţi? Sau: De ce vorbeşti cu ea?