Vechiul Testament

Noul Testament

Ioan 12:6-16 Fidela 2013 (RFB13)

6. Dar spunea aceasta, nu pentru că îi păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoţ şi avea punga şi purta ceea ce se punea în ea.

7. Atunci Isus a spus: Las-o în pace; pentru ziua înmormântării mele l-a ţinut.

8. Fiindcă pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveţi totdeauna.

9. Aşadar, o mare mulţime dintre iudei au ştiut că el este acolo şi au venit nu numai pentru Isus, ci ca să îl vadă şi pe Lazăr, pe care îl înviase dintre morţi.

10. Dar preoţii de seamă s-au sfătuit să îl ucidă şi pe Lazăr,

11. Pentru că din cauza lui, mulţi dintre iudei plecau şi credeau în Isus.

12. În ziua următoare o mare mulţime de oameni care veniseră pentru sărbătoare, auzind că Isus vine în Ierusalim,

13. Au luat ramuri de palmieri şi au ieşit pentru a-l întâmpina, şi strigau: Osana! Binecuvântat este Împăratul lui Israel ce vine în numele Domnului!

14. Şi Isus, găsind un măgăruş, s-a aşezat pe el, după cum este scris:

15. Nu te teme, fiica Sionului, iată, Împăratul tău vine, şezând pe mânzul unei măgăriţe.

16. Şi discipolii lui nu au înţeles acestea la început; dar după ce Isus a fost glorificat, atunci şi-au amintit că acestea au fost scrise despre el, şi că ei îi făcuseră aceste lucruri.

Citiți capitolul complet Ioan 12