34. Mulţimea i-a răspuns: Noi am auzit din lege că Cristosul trăieşte pentru totdeauna; şi cum spui tu: Fiul omului trebuie să fie ridicat? Cine este acest Fiu al omului?
35. Atunci Isus le-a spus: Încă puţin timp lumina este cu voi. Umblaţi cât aveţi lumina, ca nu cumva să vină întunericul peste voi; fiindcă cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge.
36. Cât aveţi lumină, credeţi în lumină, ca să fiţi copii ai luminii. Isus a vorbit acestea şi a plecat şi s-a ascuns de ei.
37. Dar deşi el făcuse atâtea miracole în prezenţa lor, tot nu credeau în el;
38. Ca să fie împlinit cuvântul lui Isaia profetul pe care l-a spus: Doamne, cine a crezut vestea noastră? Şi cui i-a fost revelat braţul Domnului?
39. Din această cauză nu puteau crede, pentru că Isaia a spus din nou:
40. Le-a orbit ochii şi le-a împietrit inima; ca nu cumva să vadă cu ochii, să înţeleagă cu inima şi să se întoarcă şi să îi vindec.
41. Isaia a spus acestea când a văzut gloria lui şi a vorbit despre el.
42. Totuşi, chiar dintre conducătorii mari, mulţi au crezut în el; dar din cauza fariseilor nu îl mărturiseau, ca nu cumva să fie excluşi din sinagogă:
43. Fiindcă au iubit lauda oamenilor mai mult decât lauda lui Dumnezeu.
44. Isus a strigat şi a spus: Cel ce crede în mine, nu crede în mine, ci în cel ce m-a trimis.
45. Şi cine mă vede, vede pe cel ce m-a trimis.
46. Eu am venit ca lumină în lume, ca oricine mă crede pe mine să nu trăiască în întuneric.
47. Şi dacă cineva aude cuvintele mele şi nu crede, nu eu îl judec; fiindcă nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
48. Pe cel ce mă respinge şi nu primeşte cuvintele mele, are cine să îl judece; cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua de apoi.
49. Fiindcă eu nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl, care m-a trimis, mi-a dat poruncă ce să spun şi ce să vorbesc.
50. Şi ştiu că porunca lui este viaţă veşnică; de aceea orice vorbesc eu, chiar aşa cum Tatăl mi-a spus, aşa vorbesc.