Vechiul Testament

Noul Testament

Ioan 11:33-44 Fidela 2013 (RFB13)

33. De aceea Isus, când a văzut-o plângând, şi pe iudeii care veniseră cu ea plângând, a gemut în duhul lui şi s-a tulburat.

34. Şi a spus: Unde l-aţi pus? I-au spus: Doamne, vino şi vezi.

35. Isus plângea.

36. Atunci iudeii au spus: Iată, cât îl iubea!

37. Iar unii dintre ei au spus: Nu putea acesta, care a deschis ochii orbului, să fi făcut ca nici acesta să nu fi murit?

38. Isus de aceea, gemând din nou în el însuşi, vine la mormânt. Şi era o peşteră şi o piatră era aşezată peste ea.

39. Isus a spus: Luaţi piatra la o parte. Marta, sora mortului, i-a spus: Doamne, deja miroase greu, fiindcă este mort de patru zile.

40. Isus i-a spus: Nu ţi-am spus că dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?

41. Atunci au luat piatra de unde era pus mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus şi a spus: Tată, îţi mulţumesc că m-ai auzit.

42. Şi eu am ştiut că totdeauna mă asculţi; dar am spus aceasta din cauza mulţimii care stă împrejur, ca să creadă că tu m-ai trimis.

43. Şi, spunând acestea, a strigat cu voce tare: Lazăre, vino afară.

44. Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză, şi faţa îi era înfăşurată cu un ştergar. Isus le-a spus: Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.

Citiți capitolul complet Ioan 11