4. Dorind mult să te văd, amintindu-mi lacrimile tale, ca să fiu umplut de bucurie,
5. Aducându-mi aminte de credinţa neprefăcută care este în tine, care a locuit întâi în bunica ta Lois şi în mama ta Eunice şi sunt convins că şi în tine.
6. Din această cauză, îţi aduc aminte să reaprinzi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele.
7. Fiindcă Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere şi de dragoste şi de minte sănătoasă.
8. De aceea nu te ruşina de mărturia Domnului nostru, nici de mine, prizonierul lui, ci fii părtaş al suferinţelor evangheliei, conform puterii lui Dumnezeu,
9. Care ne-a salvat şi ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu conform faptelor noastre, ci conform cu propriul lui scop şi har, care ne-a fost dat în Cristos Isus, înainte ca lumea să înceapă,
10. Dar acum este făcut cunoscut prin arătarea Salvatorului nostru, Isus Cristos, care a abolit moartea şi a adus viaţa şi nemurirea la lumină prin evanghelie,
11. Pentru care sunt rânduit predicator şi apostol şi învăţător al neamurilor.