1. Dar spun: Cât timp moştenitorul este copil, nu diferă cu nimic de rob, măcar că este domn al tuturor,
2. Ci este sub tutori şi administratori, până la timpul stabilit de tată.
3. Aşa şi noi, când eram copii, eram în robie sub principiile elementare ale lumii.
4. Dar când a venit plinătatea timpului, Dumnezeu a trimis pe Fiul său, venit din femeie, venit sub lege,
5. Să răscumpere pe cei ce erau sub lege, ca să primim adopţia fiilor.
6. Şi pentru că sunteţi fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului său în inimile voastre, care strigă: Abba, Tată!
7. De aceea nu mai eşti rob, ci fiu; iar dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor al lui Dumnezeu prin Cristos.
8. Atunci însă, când nu cunoşteaţi pe Dumnezeu, aţi servit celor ce prin natură nu sunt dumnezei.
9. Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai degrabă, fiind cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă întoarceţi din nou la slabele şi sărăcăcioasele principii elementare, cărora doriţi din nou să le fiţi robi în robie?
10. Voi ţineţi zile şi luni şi timpuri şi ani.
11. Mă tem pentru voi, ca nu cumva să fi muncit în zadar pentru voi.
12. Fraţilor, vă implor, fiţi ca mine, pentru că eu sunt ca voi; nu m-aţi nedreptăţit cu nimic.
13. Dar ştiţi cum prin neputinţa cărnii v-am predicat evanghelia la început.
14. Şi nu aţi dispreţuit, nici nu aţi respins ispita mea care era în carnea mea, ci m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.
15. Unde este, aşadar, binecuvântarea despre care aţi vorbit? Fiindcă vă aduc mărturie, că, dacă ar fi fost posibil, v-aţi fi scos propriii ochi şi mi i-aţi fi dat.
16. Am devenit atunci duşmanul vostru, pentru că vă spun adevărul?
17. Ei cu zel vă influenţează, dar nu spre bine; da, ei voiesc să vă excludă, ca la rândul vostru să îi influenţaţi cu zel.
18. Dar totdeauna este bine să fiţi influenţaţi cu zel în ce este bine şi nu doar când sunt prezent cu voi.
19. Copilaşii mei, pentru care din nou simt durerile naşterii până când Cristos este format în voi,
20. Doresc să fiu prezent acum cu voi şi să îmi schimb tonul vocii, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi.
21. Spuneţi-mi, voi, care doriţi să fiţi sub lege, nu auziţi legea?
22. Fiindcă este scris că Avraam a avut doi fii, unul din femeia roabă şi celălalt din femeia liberă.
23. Dar cel din femeia roabă a fost născut conform cărnii, iar cel din femeia liberă, prin promisiune.
24. Lucrurile acestea sunt o alegorie, fiindcă acestea sunt cele două legăminte, unul, de la muntele Sinai, care naşte pentru robie şi care este Agar.
25. Fiindcă această Agar este muntele Sinai în Arabia şi corespunde Ierusalimului de acum şi este în robie cu copiii săi.
26. Dar Ierusalimul cel de sus este liber, cel ce este mama noastră a tuturor.
27. Fiindcă este scris: Bucură-te, stearpo, care nu naşti. Izbucneşte şi strigă tu care nu eşti în durerile naşterii, pentru că cea pustiită are mai mulţi copii decât cea care are soţ.
28. Iar noi, fraţilor, suntem copiii promisiunii aşa cum a fost Isaac.
29. Dar aşa cum atunci, cel ce fusese născut conform cărnii persecuta pe cel născut conform Duhului, tot aşa şi acum.
30. Totuși ce spune scriptura? Alungă femeia roabă şi pe fiul ei, pentru că fiul femeii roabe nicidecum nu va fi moştenitor cu fiul femeii libere.
31. Aşa că, fraţilor, nu suntem copii ai femeii roabe, ci ai femeii libere.