1. O, galateni neînţelepţi! Cine v-a amăgit ca să nu ascultaţi de adevăr, înaintea ochilor cărora Isus Cristos a fost dinainte clar descris ca și crucificat între voi?
2. Numai aceasta voiesc să aflu de la voi: Aţi primit Duhul prin faptele legii sau prin auzirea credinţei?
3. Sunteţi atât de neînţelepţi? Începând în Duhul, sunteţi acum desăvârşiţi prin carne?
4. În zadar aţi suferit voi atât de multe? Dacă, într-adevăr, chiar este în zadar!
5. Aşadar, cel ce vă dă Duhul şi lucrează miracole printre voi, le face prin faptele legii, sau prin auzirea credinţei?
6. Aşa cum Avraam l-a crezut pe Dumnezeu şi aceasta i s-a socotit pentru dreptate.
7. De aceea să ştiţi că cei ce sunt din credinţă, aceştia sunt copiii lui Avraam.
8. Şi scriptura, prevăzând că Dumnezeu îi va declara drepţi prin credinţă pe păgâni, i-a predicat mai înainte lui Avraam evanghelia, spunând: În tine toate naţiunile vor fi binecuvântate.
9. Astfel, cei ce sunt din credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu credinciosul Avraam.
10. Deoarece toţi câţi sunt din faptele legii, sunt sub blestem, fiindcă este scris: Blestemat este oricine care nu rămâne neclintit în toate câte sunt scrise în cartea legii pentru a le face.
11. Şi că nimeni nu este declarat drept prin lege, înaintea lui Dumnezeu este clar, pentru că: Cel drept va trăi prin credinţă.
12. Dar legea nu este din credinţă, ci: Omul care le face, va trăi prin ele.
13. Cristos ne-a răscumpărat din blestemul legii, făcându-se blestem pentru noi; fiindcă este scris: Blestemat este oricine atârnă pe lemn,
14. Ca binecuvântarea lui Avraam să vină peste neamuri prin Isus Cristos, ca să primim promisiunea Duhului prin credinţă.
15. Fraţilor, vorbesc ca un om; deşi este doar legământul unui om, totuşi dacă este confirmat, nimeni nu îl desfiinţează nici nu mai adaugă la el.
16. Iar promisiunile au fost făcute lui Avraam şi seminţei lui. El nu spune: Şi seminţelor, ca despre multe, ci ca despre una: Şi seminţei tale, care este Cristos.
17. Şi spun aceasta că, legământul cel dinainte confirmat de Dumnezeu în Cristos, legea, care a venit patru sute treizeci de ani mai târziu, nu îl poate anula ca să facă promisiunea fără efect.
18. Căci dacă moştenirea este din lege, nu mai este din promisiune; dar Dumnezeu a dat-o lui Avraam prin promisiune.
19. Atunci pentru ce este legea? Ea a fost adăugată din cauza încălcărilor de lege, până să vină sămânţa căreia i se făcuse promisiunea, dată prin îngeri în mâna unui mijlocitor.
20. Iar mijlocitorul nu este mijlocitor al unuia, dar Dumnezeu este unul.
21. Atunci este legea împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci dacă ar fi fost dată o lege care putea da viaţă, într-adevăr, dreptatea ar fi fost prin lege.
22. Dar scriptura a închis pe toţi oamenii sub păcat, ca promisiunea lui Isus Cristos, prin credinţă, să fie dată celor ce cred.
23. Dar înainte de a veni credinţa, eram ţinuţi sub lege, închişi referitor la credinţa care urma să fie revelată.
24. Astfel, legea a fost pedagogul nostru ca să ne aducă la Cristos, ca prin credinţă să fim declaraţi drepţi.
25. Dar după ce a venit credinţa, nu mai suntem sub pedagog.
26. Fiindcă toţi sunteţi copiii lui Dumnezeu prin credinţa în Cristos Isus.
27. Fiindcă toţi câţi aţi fost botezaţi în Cristos, v-aţi îmbrăcat cu Cristos.
28. Nu este nici iudeu, nici grec, nu este nici rob, nici liber, nu este nici parte bărbătească, nici parte femeiască; fiindcă voi sunteţi toţi una în Cristos Isus.
29. Şi dacă voi sunteţi ai lui Cristos, atunci sunteţi sămânţa lui Avraam şi moştenitori conform promisiunii.