42. Atunci Dumnezeu s-a întors şi i-a predat să se închine oştirii cerului; aşa cum este scris în cartea profeţilor: Voi, casa lui Israel, mi-aţi oferit patruzeci de ani în pustie vite înjunghiate şi sacrificii?
43. Da, aţi luat tabernacolul lui Moloh şi steaua dumnezeului vostru Remfan, chipuri cioplite pe care le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor; şi vă voi strămuta dincolo de Babilon.
44. Părinţii noştri aveau tabernacolul mărturiei în pustie, aşa cum rânduise, vorbind lui Moise, ca să îl facă după modelul pe care îl văzuse;
45. Pe care şi părinţii noştri care au urmat, l-au adus cu Isus în stăpânirea neamurilor, pe care Dumnezeu le-a alungat dinaintea feţei părinţilor noştri, până în zilele lui David,
46. Care a găsit favoare înaintea lui Dumnezeu şi a dorit să găsească un tabernacol pentru Dumnezeul lui Iacob.
47. Iar Solomon i-a zidit o casă.
48. Totuşi, cel Preaînalt nu locuieşte în temple făcute de mâini; după cum spune profetul:
49. Cerul este tronul meu şi pământul este sprijinul piciorului meu; ce casă îmi veţi zidi, spune Domnul; sau care este locul odihnei mele?
50. Nu a făcut mâna mea toate acestea?
51. Voi, îndărătnici şi necircumcişi în inimă şi urechi, voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfânt; ca părinţii voştri, aşa şi voi.
52. Pe care din profeţi nu i-au persecutat părinţii voştri? Şi au ucis pe cei care au arătat mai dinainte despre venirea Celui Drept; căruia i-aţi fost voi acum trădători şi ucigaşi;
53. Care aţi primit legea prin mijlocirea îngerilor şi nu aţi păzit-o.