1. Atunci înaltul preot a spus: Aşa stau lucrurile?
2. Iar el a spus: Bărbaţi, fraţi şi părinţi, daţi ascultare! Dumnezeul gloriei a apărut tatălui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte să locuiască el în Haran,
3. Şi i-a spus: Ieşi din ţara ta şi din rudenia ta, şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.
4. Atunci, ieşind din ţara caldeilor, a locuit în Haran; şi de acolo, când tatăl lui a murit, l-a strămutat în această ţară, în care locuiţi voi acum.
5. Dar nu i-a dat moştenire în ea, nici cât să îşi pună piciorul jos; totuşi a promis că i-o va da lui ca stăpânire şi seminţei lui după el, pe când el încă nu avea copil.
6. Şi astfel Dumnezeu a spus că sămânţa lui va locui temporar într-o ţară străină, şi că aceia o vor aduce în robie şi se vor purta rău cu ea patru sute de ani.
7. Şi pe naţiunea căreia îi vor fi ei în robie, eu o voi judeca, a spus Dumnezeu; şi după aceea vor ieşi şi îmi vor servi în acest loc.
8. Şi i-a dat legământul circumciziei; şi aşa a născut pe Isaac şi l-a circumcis în a opta zi; şi Isaac a născut pe Iacob; şi Iacob pe cei doisprezece patriarhi.
9. Şi patriarhii, împinşi de invidie, l-au vândut pe Iosif în Egipt; dar Dumnezeu era cu el.
10. Şi l-a eliberat din toate nenorocirile lui şi i-a dat favoare şi înţelepciune înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului; şi l-a făcut guvernator peste Egipt şi peste toată casa lui.
11. Şi peste toată ţara Egiptului şi a Canaanului a venit o mare secetă şi mare nenorocire; şi părinţii noştri nu găseau mâncare.
12. Dar când Iacob a auzit că în Egipt era grâu, i-a trimis întâi pe părinţii noştri.
13. Şi la a doua venire, Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor săi; şi rudenia lui Iosif s-a făcut cunoscută lui Faraon.
14. Atunci Iosif a trimis şi a chemat la el pe tatăl său, Iacob, şi toată rudenia lui, cu şaptezeci şi cinci de suflete.