Vechiul Testament

Noul Testament

Fapte 13:24-35 Fidela 2013 (RFB13)

24. Când, înaintea venirii lui, Ioan predicase botezul pocăinţei întregului popor al lui Israel;

25. Şi pe când Ioan îşi împlinea alergarea, spunea: Cine presupuneţi că sunt eu? Eu nu sunt acela. Dar, iată, vine unul după mine, ale cărui sandale din picioare nu sunt demn să le dezleg.

26. Bărbaţi şi fraţi, fii din stirpea lui Avraam şi oricare dintre voi care vă temeţi de Dumnezeu, vouă vă este trimis cuvântul acestei salvări.

27. Fiindcă toţi cei ce locuiesc în Ierusalim şi conducătorii lor nu l-au cunoscut, şi vocile profeţilor care sunt citite în fiecare sabat, le-au împlinit, condamnându-l.

28. Şi cu toate că nu au găsit nicio vină de moarte în el, totuşi i-au cerut lui Pilat ca el să fie ucis.

29. Şi după ce au împlinit tot ce era scris despre el, l-au luat jos de pe lemn şi l-au pus într-un mormânt.

30. Dar Dumnezeu l-a înviat dintre morţi;

31. El a fost văzut multe zile de cei ce au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui pentru popor.

32. Şi noi vă predicăm evanghelia, că promisiunea făcută pentru părinţi,

33. A împlinit-o Dumnezeu faţă de noi, copiii lor, în aceea că a înviat pe Isus, precum şi este scris în psalmul al doilea: Tu eşti Fiul meu, astăzi te-am născut.

34. Iar pentru că l-a înviat dintre morţi, să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel: Vouă vă voi da îndurările sigure ale lui David.

35. De aceea şi spune în alt psalm: Nu vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea.

Citiți capitolul complet Fapte 13