3. Am trimis totuşi pe fraţi ca nu cumva fala noastră despre voi să fie în zadar în această privinţă; ca aşa cum am spus, să fiţi gata,
4. Ca nu cumva, întâmplător, dacă vin cei din Macedonia cu mine şi vă găsesc nepregătiţi, noi (ca nu cumva să spunem voi) să fim ruşinaţi în aceeaşi fălire plină de încredere.
5. De aceea am considerat necesar să îndemn pe fraţi să vină înainte la voi şi să fie pregătit dinainte darul vostru generos, despre care aţi fost anunţaţi dinainte, aşa ca acesta să fie gata, ca dar generos şi nu ca zgârcenie.
6. Dar spun aceasta: Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va şi secera; iar cel ce seamănă mult, va şi secera mult.
7. Fiecare să dea după cum hotărăşte în inima lui, nu cu părere de rău, sau din necesitate, fiindcă Dumnezeu iubeşte pe dătătorul vesel.
8. Şi Dumnezeu este în stare să facă tot harul să abunde spre voi, ca având totdeauna toată îndestularea în toate, să abundaţi spre fiecare lucrare bună.
9. (Aşa cum este scris: A împărţit peste tot; a dat săracilor; dreptatea lui rămâne pentru totdeauna.
10. Iar cel ce dă sămânţă semănătorului, deopotrivă vă dă pâine pentru mâncare şi înmulţeşte sămânţa voastră semănată şi creşte roadele dreptăţii voastre);
11. Fiind îmbogăţiţi în fiecare lucru spre toată generozitatea, care lucrează prin noi mulţumire lui Dumnezeu.
12. Pentru că administrarea acestei serviri, nu doar umple complet nevoile sfinţilor, ci şi este abundentă prin multe mulţumiri aduse lui Dumnezeu;