5. (Căci dacă cineva nu ştie cum să îşi conducă bine propria casă, cum va îngriji de biserica lui Dumnezeu?)
6. Nu convertit de curând, ca nu cumva umflându-se de mândrie să cadă în condamnarea diavolului.
7. Mai mult, el trebuie să aibă o bună mărturie de la cei de afară, ca nu cumva să cadă în ocară şi în cursa diavolului.
8. Tot aşa, diaconii să fie onorabili, nu cu o vorbire cu două sensuri, nu dedaţi la mult vin, nu lacomi de câştig murdar;
9. Ţinând misterul credinţei într-o conştiinţă pură.
10. Iar aceştia de asemenea să fie întâi încercaţi, apoi să lucreze în serviciul de diacon, fiind găsiţi ireproşabili.
11. În acelaşi fel, soţiile lor să fie onorabile, nu defăimătoare, cumpătate, credincioase în toate.
12. Diaconii să fie soţi ai unei singure soţii, conducându-şi bine copiii şi propriile lor case.
13. Fiindcă toţi cei ce au lucrat bine în serviciul de diacon, îşi câştigă o poziţie de demnitate şi mare cutezanţă în credinţa care este în Cristos Isus.
14. Îţi scriu acestea, sperând să vin la tine în curând,
15. Dar dacă voi întârzia mai mult, să ştii cum ar trebui să te comporţi în casa lui Dumnezeu, care este biserica Dumnezeului cel viu, stâlpul şi baza adevărului.
16. Şi fără a se putea contesta, mare este misterul evlaviei: Dumnezeu a fost arătat în carne, declarat drept în Duhul, văzut de îngeri, predicat neamurilor, a fost crezut în lume şi primit sus în glorie.