1. De aceea, când noi nu am mai putut răbda, am gândit că ar fi bine să fim lăsaţi în Atena singuri;
2. Şi am trimis pe Timotei, fratele nostru şi servitor al lui Dumnezeu şi conlucrătorul nostru în evanghelia lui Cristos, pentru a vă întări şi a vă mângâia referitor la credinţa voastră,
3. Ca nimeni să nu fie clătinat de aceste necazuri, fiindcă ştiţi voi înşivă că pentru aceasta suntem rânduiţi.
4. Fiindcă într-adevăr, când eram cu voi, v-am spus dinainte că vom avea de suferit necaz, aşa cum s-a şi întâmplat şi ştiţi.
5. Din această cauză, când eu nu am mai putut răbda, am trimis pentru a cunoaşte credinţa voastră, ca nu cumva ispititorul să vă ispitească şi munca noastră să fie în zadar.
6. Dar acum, când Timotei a venit de la voi la noi şi ne-a adus veşti bune ale credinţei voastre şi ale dragostei creştine şi că aveţi o amintire bună despre noi întotdeauna, dorind mult să ne vedeţi, precum şi noi pe voi.