2. Dar şi după ce am suferit înainte şi am fost ocărâţi, precum ştiţi, în Filipi, am fost cutezători în Dumnezeul nostru să vă vorbim evanghelia lui Dumnezeu cu multă luptă.
3. Fiindcă îndemnul nostru nu a fost din înşelăciune, nici din necurăţie, nici în viclenie,
4. Ci, aşa cum am fost aprobaţi de Dumnezeu pentru a fi încredinţaţi cu evanghelia, chiar aşa vorbim; nu ca plăcând oamenilor, ci lui Dumnezeu, care încearcă inimile noastre.
5. Fiindcă niciodată nu am folosit cuvinte linguşitoare, precum ştiţi, nicio manta ce ascunde lăcomia; Dumnezeu este martor;
6. Nici nu am căutat glorie de la oameni, nici de la voi, nici de la alţii, când am fi putut fi o greutate ca apostoli ai lui Cristos.
7. Ci am fost blânzi în mijlocul vostru, chiar aşa cum o dădacă se îngrijeşte cu afecţiune de copiii ei.
8. Astfel, tânjind cu drag după voi, eram gata să vă împărtăşim nu doar evanghelia lui Dumnezeu, ci şi propriile noastre suflete, pentru că ne eraţi preaiubiţi.
9. Fiindcă vă amintiţi, fraţilor, munca şi durerea noastră, căci, muncind noapte şi zi, deoarece nu doream să fim împovărători niciunuia dintre voi, v-am predicat evanghelia lui Dumnezeu.
10. Voi sunteţi martori şi Dumnezeu la fel, cât de sfânt şi drept şi ireproşabil ne-am comportat printre voi, cei care credeţi;
11. După cum ştiţi cum v-am îndemnat şi mângâiat şi am adus mărturie fiecăruia dintre voi, ca un tată copiilor lui,