5. De aceea nu judecaţi nimic înainte de vreme, până când vine Domnul, care deopotrivă va scoate la lumină lucrurile ascunse ale întunericului şi va arăta sfaturile inimilor; şi atunci fiecare va avea laudă de la Dumnezeu.
6. Iar acestea, fraţilor, le-am transpus într-o prefigurare la mine însumi şi Apolo pentru voi, ca să învăţaţi prin noi să nu gândiţi despre oameni peste ceea ce este scris, ca nu cumva vreunul dintre voi să se îngâmfe de dragul unuia împotriva altuia.
7. Fiindcă cine te deosebeşte de alţii? Şi ai ceva ce nu ai primit? Iar dacă ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu ai fi primit?
8. Sunteţi deja sătui, sunteţi deja bogaţi, aţi domnit ca împăraţi fără noi; şi aş dori ca voi să domniţi, ca şi noi să domnim împreună cu voi,
9. Fiindcă gândesc că Dumnezeu ne-a prezentat pe noi, apostolii, ultimii, ca rânduiţi la moarte, pentru că suntem făcuţi un spectacol lumii şi îngerilor şi oamenilor.
10. Noi suntem proşti pentru Cristos, dar voi sunteţi înţelepţi în Cristos; noi suntem slabi, dar voi sunteţi tari; voi sunteţi demni de cinste, dar noi suntem dispreţuiţi.
11. Chiar până în această oră, deopotrivă flămânzim şi însetăm şi suntem goi şi loviţi cu pumnii şi nu avem locuinţă sigură;
12. Şi muncim, lucrând cu mâinile noastre; fiind ocărâţi, binecuvântăm; fiind persecutaţi, răbdăm;
13. Fiind defăimaţi, ne rugăm; suntem făcuţi ca gunoiul lumii, lepădătura tuturor până în această zi.
14. Nu vă scriu acestea ca să vă ruşinez, ci ca pe fiii mei preaiubiţi vă avertizez.