31. Isus le-a zis: „Veniți singuri la o parte, într’un loc pustiu, și odihniți-vă puțin.“ Căci erau mulți cari veneau și se duceau, și ei n’aveau vreme nici să mănînce.
32. Au plecat dar cu corabia, ca să se ducă într’un loc pustiu, la o parte.
33. Oamenii i-au văzut plecînd, și i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetățile, și au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.
34. Cînd a ieșit din corabie, Isus a văzut mult norod; și I s’a făcut milă de ei, pentrucă erau ca niște oi cari n’aveau păstor; și a început să-i învețe multe lucruri.
35. Fiindcă ziua era pe sfîrșite, ucenicii s’au apropiat de El și I-au zis: „Locul acesta este pustiu și ziua este pe sfîrșite.
36. Dă-le drumul să se ducă în cătunele și satele de primprejur, ca să-și cumpere pîne, fiindcă n’au ce mînca.“
37. „Dați-le voi să mănînce“, le-a răspuns Isus. Dar ei I-au zis: „Oare să ne ducem să cumpărăm pîni de două sute de lei, și să le dăm să mănînce?“
38. Și El i-a întrebat: „Cîte pîni aveți? Duceți-vă de vedeți.“ S’au dus de au văzut cîte pîni au, și au răspuns: „Cinci, și doi pești.“
39. Atunci le-a poruncit să-i așeze pe toți, cete-cete, pe iarba verde.
40. Și au șezut jos în cete de cîte o sută și de cîte cincizeci.
41. El a luat cele cinci pîni și cei doi pești. Și-a ridicat ochii spre cer, și a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile și le-a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea și cei doi pești, i-a împărțit la toți.
42. Au mîncat toți și s’au săturat;
43. și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu fărămituri de pîne și cu ce mai rămăsese din pești.
44. Cei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbați.
45. Îndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, și să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.