1. Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii;
2. cum se întâmplă preotului se întâmplă și poporului: stăpânului, ca și slugii; stăpânei, ca și slujnicei; vânzătorului, ca și cumpărătorului; celui ce dă cu împrumut, ca și celui ce ia cu împrumut; datornicului, ca și cel căruia îi este dator.
3. Țara este pustiită de tot și prădată; căci Domnul a hotărât așa.
4. Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mâhniți și tânjesc; căpeteniile poporului sunt fără putere,
5. căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile și rupeau legământul cel veșnic!
6. De aceea mănâncă blestemul țara și suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt prăpădiți locuitorii țării și nu mai rămâne decât un mic număr din ei.
7. Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă suspină.
8. A încetat desfătarea timpanelor, s-a sfârșit veselia gălăgioasă, s-a dus bucuria harpei.
9. Nu se mai cântă când se bea vin, și băuturile tari li se par amare celor ce le beau.
10. Cetatea pustie este dărâmată; toate casele sunt închise, nu mai intră nimeni în ele.
11. Pe ulițe se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nicio veselie în țară.
12. Numai pustiire a mai rămas în cetate, și porțile stau dărâmate.