14. Voi mi-ați răspuns atunci că porunca pe care v-am dat-o este un lucru bun.
15. Prin urmare, am luat căpetenii din semințiile voastre, bărbați înțelepți și cunoscuți, și i-am pus conducători peste voi: conducători peste o mie, peste o sută, peste cincizeci și peste zece oameni; i-am rânduit ca dregători în semințiile voastre.
16. Le-am dat porunci, în același timp, și judecătorilor voștri și le-am zis: «Să ascultați neînțelegerile dintre frații voștri și să judecați după dreptate neînțelegerile fiecăruia cu fratele său sau cu străinul.
17. Să nu fiți părtinitori în judecată, ci să-l ascultați pe cel mic la fel ca și pe cel mare. Să nu vă fie teamă de oameni, fiindcă judecata este a lui Dumnezeu; cazurile care sunt prea grele pentru voi să le aduceți la mine ca să le ascult.»
18. La vremea aceea v-am poruncit tot ce aveați de făcut.
19. Am plecat din Horeb, așa cum Domnul , Dumnezeul nostru, ne poruncise, am călătorit prin toată pustia cea mare și înfricoșătoare, pe care ați văzut-o, mergând pe drumul către regiunea muntoasă a amoriților și am ajuns la Kadeș-Barnea.
20. Atunci eu v-am spus: «Ați ajuns în regiunea muntoasă a amoriților, pe care ne-o dă Domnul , Dumnezeul nostru.
21. Iată că Domnul , Dumnezeul vostru, v-a pus țara înainte. Duceți-vă și luați-o în stăpânire, așa cum v-a poruncit Domnul , Dumnezeul părinților voștri. Să nu vă fie frică și să nu vă înspăimântați.»