18. Acolo prizonierii se odihnesc împreună; nu aud vocea opresorului.
19. Cei mici şi cei mari sunt acolo; şi servitorul este liber de stăpânul lui.
20. Pentru ce se dă lumină celui în nefericire şi viaţă celui amărât în suflet,
21. Care tânjesc după moarte, dar ea nu vine; şi sapă după ea mai mult decât după tezaure ascunse;
22. Care se bucură peste măsură şi sunt vesel când pot găsi mormântul?
23. De ce se dă lumină unui om a cărui cale este ascunsă şi pe care Dumnezeu l-a îngrădit?
24. Căci suspinul meu vine înainte să mănânc şi răcnetele mele sunt turnate ca apele.
25. Pentru că lucrul de care m-am temut foarte mult a venit asupra mea şi de ceea ce m-am temut m-a ajuns.
26. Nu am avut nici siguranţă, nici odihnă, nici tăcere; totuşi tulburarea a venit asupra mea.